Claudia's Words

Rochii, bluze, pantaloni mai scurţi, mai lungi, pantofi, toate colorate în varietăţi de roşu. Bagajele erau făcute cu o lună înainte, şi tot atunci şi-a luat şi biletul de călătorie. Romantică din fire, a ei destinaţie specială era Franţa. Mulţi i-au spus că Franţa este o vacanţă recomandată numai atunci când ai iubit sau soţ, nu atunci când eşti singur/ă, căci vei fi copleşit de îndrăgostiţii care se vor plimba ţinându-se de mână, sărutându-se prin preajma ta. În fond, Franţa e un loc special, al iubirii, şi trebuie să te aştepţi la lucrurile specifice ei... Însă Juliette voia numaidecât să ajungă în această ţară, chiar dacă era singură. N-a avut timp şi de iubit, studiul ocupând locul prim în viaţa ei, mai ales acum, la început de vieţuit. Totul a început să prindă contur atunci când a studiat limba franceză şi a descoperit numele ei prin manualele şcolare, înţelegând că acesta are caracter franţuzesc. Într-o zi chiar s-a întrebat de ce i-a fost ales acest nume şi a aflat că...

Personaje: Ea, soţia grijulie El, soţul pasionat de maşini Piesă într-un singur act Bucătărie. O discuţie matinală cu maşină . Ea: Dragule, ai auzit despre concurs ? Concursul de la Toyota România? (punând pe aragaz ibricul cu apă pentru cafea) . El: (cască, somnoros) Nu, dragă! (iar cască) Dar poţi să-mi spui dacă ştii! Ea: Yaris în oraşul tău , Franţa , fotografii, video, prieteni... (gândindu-se puţin) puncte... El: (atingându-i suav umărul îşi opreşte soţia din vorbit) Stai! (o sărută) Cum adică? Nu văd legătura... Ea: Păi chiar aşa se traduce pe scurt concursul! (zâmbindu-i, ştiind că i-a stârnit curiozitatea) El: Spune-mi te rog mai multe! M-ai făcut curios! Ea: Ştiam eu! (adăugând două cuburi de zahăr în ibric) Dar se pare că de data asta ai cam omis informaţii! (zâmbind iar) El: Da, aşa e, ai dreptate! Bine că nu ai omis şi tu, mă bucur că eşti atât de... atentă la tot ce se petrece în lumea asta! Mă gândesc că e ceva destul de importa...

Era foarte nerăbdătoare să termine cursurile, să dea examenele şi să înceapă a profesa; să fii în slujba pacientului, să-ţi ajuţi semenii, să empatizezi, după cum spune deontologia şi etica medicală, erau principalele caracteristici ale oricărui cadru medical, caracteristici ce existau deja cu mult timp în urmă şi în Sorina, când şi-a descoperit vocaţia. Sorina este asistentă medicală cu acte în regulă şi a plecat în Europa imediat după ce şi-a definitivat examenele din ţara natală, pentru a fi mai aproape de soţul ei Sabin, căci la distanţă şi-au petrecut destui ani, iar aşteptarea trebuia să ia sfârşit. Viaţa aduce oportunităţi, se schimbă, şi toţi luptăm pentru acel bine, iar în fond, o familie trebuie să fie aproape, să construiască împreună, şi asta îşi doreau ambii soţi. Planurile şi le-a pus bine la punct. Sorina, pe lângă paşii ce a trebuit să-i urmeze în legătură cu documentele pentru dosarul personal ce-i folosea în exercitarea profesiei în străinătate, a ales să fac...