Vers pe cer
Când el este închis şi trist şi fără... Fără producţie de senin, de veselie, Îl mai pictez în gând cu-o acuarelă Şi-i aduc astfel un glob de soare. Alteori, am nevoie de-un creion albastru Da, creionul- jucărie al copilului de-odinioară, Ce desena pe foaie un cal nărăvaş, Şi-şi imagina că e personaj într-un basm. Nu-i mare brânză să scriu un vers Ori un triunghi , un cerc să desenez. Cercul pot să-l fac şi cu-o gură de pahar, Dar tot versul mi-e cel mai drag. Îmi scot broşa de pe şal, O aşez din nou în sertar, Nişte apă îmi pun în pahar , Şi ştiu că azi trebuie să scriu Două versuri pe cerul azuriu: Ieşi din cochilie , din papuc , Nu eşti un om pierdut! Alte creaţii se găsesc în tabel la Eddie .