Duzina De Cuvinte - Trăieşte!
Apatici ne plimbăm prin viaţă,
Şi uneori, speriaţi de propria existenţă.
Exteriorizăm oftaturi tremurate,
Ne facem praf şi pulbere în extreme.
Pretindem că luptăm, războinici suntem,
Dar uneori chiar rugul propriu ni-l ardem.
Suflete boboci, răbdătoare am fost odată,
Astăzi, fiare necrozate - prea multă boală.
Un sâmbure de adevăr căutăm,
Dar de el parcă mai mult ne depărtăm.
Dispreţuim frumosul - scrisul, tablourile,
Dar arta nu cedează, nu şi-a înmuiat strigările.
Închide ochii, dar nu-ţi topi visele ca ceara,
Conştientizează-ţi drumul, reactualizează-ţi purtarea.
Odihneşte-ţi trupul pe pâmântul atins de adunătoare,
Priveşte cerul şi raza portocalie,
Lasă-le să-ţi aducă gândul către tine,
Şi... trăieşte!
Cu cele douăsprezece cuvinte s-au jucat şi cei înscrişi în tabel la Psi.
Şi uneori, speriaţi de propria existenţă.
Exteriorizăm oftaturi tremurate,
Ne facem praf şi pulbere în extreme.
Pretindem că luptăm, războinici suntem,
Dar uneori chiar rugul propriu ni-l ardem.
Suflete boboci, răbdătoare am fost odată,
Astăzi, fiare necrozate - prea multă boală.
Un sâmbure de adevăr căutăm,
Dar de el parcă mai mult ne depărtăm.
Dispreţuim frumosul - scrisul, tablourile,
Dar arta nu cedează, nu şi-a înmuiat strigările.
Închide ochii, dar nu-ţi topi visele ca ceara,
Conştientizează-ţi drumul, reactualizează-ţi purtarea.
Odihneşte-ţi trupul pe pâmântul atins de adunătoare,
Priveşte cerul şi raza portocalie,
Lasă-le să-ţi aducă gândul către tine,
Şi... trăieşte!
Cu cele douăsprezece cuvinte s-au jucat şi cei înscrişi în tabel la Psi.
Ne facem praf la urmă
RăspundețiȘtergeree-o extremă,
ne-adunăm apoi
fire de praf din urnă
cu sufletul zburând
spre viața cea eternă.
Brr! Lugubru mai gândesc!
M-am hotărât, să te ascult.
Trăiesc!
Asta seamănă a incinerare,
ȘtergereDar focul înseamnă şi purificare...
Lugubru toţi la un moment dat gândim,
Important e să nu mergem din declin în declin. :)
De visele se vor topi ca ceara
RăspundețiȘtergerepăstreză vie flacăra care le-a încălzit,
trăieşte-le arzând cum singură vioara
aprinsă de arcuş în foc neostoit
nu s-a făcut cenuşă în vântul risipirii,
ci sunet şi trăire în adevărul firii.
Să păstrăm flacăra vie
ȘtergereE o speranţă de rezervă,
Şi poate deveni o bucurie
Atunci când mai ucidem o teamă. :)