Mă găseşti în acelaşi decor


Te-am aşteptat de multe ori în nopţile târzii,
Te-am aşteptat crezând că vei veni,
Dar am trăit prea mult şi prea puţin,
Şi mi-e frică, nu ştiu în suflet ce mai pot să ţin.

Palma mea rece, cu dificultate încălzită de soare,
Te-ar atinge cu lumină şi catifelare,
Şi ţi-aş memora cu uşurinţă textura pielii,
Şi mi-aş aminti de ea în solitudine şi întuneric.

Prin razele amurgite ale privirilor îţi vorbesc,
Dar niciodată nu e pe deplin de ajuns, e aproape sec...
Cuvintele se plimbă pe aleea surdă a tăcerii,
Iar speranţele se întipăresc în nedoritele amintiri.

Îmi tremură pielea necuprinsă de amor...
Eu te aştept mereu, mă găseşti în acelaşi decor.
Deschide-mi braţele ce-mi înconjoară trupul strâns,
Oferă-mi imaginea ta limpede şi o clipă de vis.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când visul prinde viaţă

...

Curăţenie la puterea 2015