Nocturn Stingher

Cand noaptea vine fara tine,
Raceala simt ca ma cuprinde,
E intuneric si e ceata,
E trist si e fara de viata.

Cand noaptea tu nu esti cu mine,
Nici luna n-o mai vad sa fie,
Sus, pe cer sa straluceasca,
Era singura care putea sa-mi aminteasca,
De tine,
                                                    De-a ochilor tai clipire.

Si sa te am langa mine,
E o dorinta fara-ndeplinire,
In noaptea lunga, nemiloasa,
Cu singuratatea odioasa.

Dorul care ma cuprinde,
E mare si nu vrea sa plece,
Si-as vrea sa iti vorbesc o clipa,
                                           Dar timpu-i transformat in sticla.

Noptile amare, lungi,
Pe pistele lor ma-ndeamna sa fug,
Ma intrec cu insomnia,
Si sfarsesc doar cu-amortirea.

Cand tu vei aduce cuvantul,
Acela va fi minutul,
Cand dorul se va risipi,
Iar ziua din nou va veni.





Comentarii

  1. Esti un veritabil Prometeu al cuvantului. Daca poetul este "un inginer al sufletului", dupa cum afirma insusi implacabilul si radicalul Stalin, atunci tu excelezi cu desavarsire in aceasta profesie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru vizita! :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Te ascult! :)

Postări populare de pe acest blog

Poate fi...

...

Încă o dată