Nocturn Stingher
Cand noaptea vine fara tine,
Raceala simt ca ma
cuprinde,
E intuneric si e ceata,
E trist si e fara de
viata.
Cand noaptea tu
nu esti cu mine,
Nici luna n-o
mai vad sa fie,
Sus, pe cer sa
straluceasca,
Era singura
care putea sa-mi aminteasca,
De tine,
De-a
ochilor tai clipire.
Si sa te am langa mine,
E o dorinta
fara-ndeplinire,
In noaptea
lunga, nemiloasa,
Cu singuratatea
odioasa.
Dorul care ma
cuprinde,
E mare si nu
vrea sa plece,
Si-as vrea sa
iti vorbesc o clipa,
Dar
timpu-i transformat in sticla.
Noptile amare, lungi,
Pe pistele lor
ma-ndeamna sa fug,
Ma intrec cu insomnia,
Si sfarsesc
doar cu-amortirea.
Cand tu vei
aduce cuvantul,
Acela va fi
minutul,
Cand dorul se
va risipi,
Iar ziua din
nou va veni.
Esti un veritabil Prometeu al cuvantului. Daca poetul este "un inginer al sufletului", dupa cum afirma insusi implacabilul si radicalul Stalin, atunci tu excelezi cu desavarsire in aceasta profesie.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru cuvintele frumoase si pentru vizita! :)
Ștergere