Poate fi...
In noapte, gandurile nu pot fi inlaturate, nu pot fi nici blocate, sunt chiar intensificate. Se creaza o simfonie din soaptele vantului, soaptele norilor, soaptele frunzelor, soaptele orologiului, imbinate cu o soapta dulce a inimii si soaptele vagi si repetate ale unui cantec de la patefon, venit dintr-un colt de camera. Si toate duc la o noua trezire a gandurilor, o reconstientizare. Niciodata nu e liniste cu adevarat in minte, dar nici in suflet. Gandurile sunt vii si constat ca mai apare inca o soapta. Tu apari. Soaptele tale sunt dintre cele mai placute. Se aud, se simt. Imi mangaie auzul si pielea, imi canta si ating inima lin. Si ti-ai lasat amprenta... Iti mai aduci aminte? Intr-o noapte rece, la fel ca aceasta, s-a nascut din minte si din suflet cel mai frumos sentiment. Am aprins focul - mi-a fost aprins de tine. Te-am luat langa mine si te-am incalzit sperand la nestingere, sperand la caldura ce se va mentine. Si ce simti nu te poate insela. Cuvintele pot insel...
Îmi place felul în care scrii şi romantismul tău ce merge mâină în mâină cu realismul.
RăspundețiȘtergereNădăjduiește în Dumnezeu, fii tare, încrede-te în El și perspectiva asupra vieții ți se va schimba:).O zi frumoasa îți doresc, dragă Claudia.
RăspundețiȘtergereFoarte frumos!
RăspundețiȘtergere