Claudia's Words

                    Cu toate ca aratam ca structura fizica la fel si toti ne numim oameni, nu gandim toti la fel. Asadar, nu toata lumea se va intelege cu toata lumea, ci doar cu acele persoane care sunt cat mai apropiate de caracterul fiecaruia in parte. Astfel, in spatele fiecaruia stau acele diferente dintre oameni.                    Se spune ca opusele se atrag si chiar se completeaza una pe cealalta. In fizica,  polii opusi ai magnetilor se atrag. Ok, dar functioneaza la fel si in cazul oamenilor?! Din punctul meu de vedere este fals! Ce sanse ar avea aceste opuse sa se atraga?! Mai degraba, cine se aseamana se aduna, iar totul va merge struna!                     Nu putem comunica cu o persoana care nu este pe aceeasi lungime de unda cu noi. Si chiar daca dorim sa realizam conversatii cu aceasta, ea nu va mai intelege la u...

Credeam ca autocritica ar trebui sa ne faca sa vrem mai mult de la noi insine. Credeam ca daca ne autocriticam, inseamna ca avem puterea de a vedea ce trebuie schimbat sau imbunatatit fara a avea nevoie de parerea celorlalti, pentru ca ne putem descurca si singuri. Credeam ca autocritica  ne face sa avem mai multa incredere in noi, ca suntem capabili sa realizam lucruri fara ajutorul nimanui. Dar stim oare daca reusim sa ne judecam corect, obiectiv? Stim oare cand ar trebui sa ne oprim din autocriticat?! Sa nu uitam ca orice lucru dus la extrem nu poate aduce tot timpul lucruri benefice. Prea multa autocritica ne va pune in situatia in care sa nu mai putem fi stapani pe noi, s-ar putea sa cadem in gol si sa avem numai pareri proaste despre propria persoana, sa observam doar defectele, sa credem ca nu suntem buni de nimic, sa vedem doar imperfectiunile. Autocritica ne poate demoraliza, ne degradeaza, ba chiar ne face sa ajungem la ura de sine. Autocritica  pot spune c...

             O zi de vara. Cu soare, cu iarba, cu cantec de pasari. E dimineata devreme si astazi ma simt inspirata. Imi asez trepiedul in dreptul ferestrei de la mansarda, imi pregatesc culorile, pensula si incep sa pictez. Soarele e minunat azi. Imi incalzea corpul inca amortit. La un moment dat, mi-am intors privirea catre tine. Doream sa te vad inca odata cat de frumos dormi, doream sa vad cum razele soarelui iti mangaiau  parul, ochii si barbia frumos conturata..  dar constat ca nu mai dormeai. Stateai la marginea patului si ma priveai cu ochii tai atat de calzi, fara sa mai clipesti. Nu stiu de cat timp stateai asa, dar ti-am zambit usor fara sa iti spun vre-un cuvant.. si ma  intorsesem timid din nou la pictat. Peste un timp, iti simteam pasii pe podea. Atunci m-am oprit din pictat si nici nu mai indrazneam sa ma misc. Mainile tale imi cuprinsera usor umerii. M-ai intrebat ce pictez.. si ti-am raspuns ca exprimam ceea ce...

Noi oamenii, cu toate ca viata noastra este ocupata in mare parte de scoala, servici, familie, nu putem fi tot timpul in priza, ca niste roboti. Mereu suntem ocupati, dar avem nevoie si de acel timp liber, pentru a ne revitaliza, pentru a da rezultatele scontate de la o zi la alta. Acel timp liber cel mai bine este sa il folosim tot prin a face ceva dar sa implicam cate un pic si din miscarea fizica si nu doar a sta o zi intreaga in pat la tv sau pc. De exemplu, a practica un sport, a scrie, a citi o carte, a gati, a te plimba, etc. Dar, noi oamenii in timpul liber preferam doar sa dormim, adica sa lenevim. Lenea se instaleaza de cele mai multe ori dupa o perioada in care am renuntat la anumite activitati zilnice. Am spune ca de fapt nu este lene, ca de fapt ne relaxam, dar aceasta relaxare mai are doar un pas pana la a vedeni lene. Sunt de acord, ne mai si odihnim, dar nu pana a deveni dependenti de perna si pat. De ce spun asta, deoarece cu greu ne mai dezvatam si ma tem ca...

              Ceva exista.. clar exista! Este prea evident! Totul este real, nu ma indoiesc nici o clipa! Incarcata de mii si mii de sentimente ce roiesc in jurul meu cu atata putere, cum as putea oare sa le evit?! Sunt prea frumoase, cele mai frumoase trairi! Si le accept! Vreau sa cred ca timpul acesta nu va fi fara rost! Nu are cum! Nu ii dau voie!               Mi-ai spus ca daca viata intreaga ar fi o ciocolata, mi-ai da o firimitura in plus care sa imi ramana in coltul buzelor! Mi-ai spus ca fiecare zambet de-al meu te face fericit si ca straluceste mai puternic decat o raza de soare.. mi-ai spus atatea si sper ca vor mai fi multe cuvinte rostite special pentru mine! Si daa.. chiar am zambit din inima auzindu-le! M-am bucurat enorm la auzul acelor cuvinte.. le simt.. le traiesc.. le aud si noaptea in vis.. le inteleg! Si odata rostite acele cuvinte, cu siguranta ele reprezinta ceva.. ceva puternic, o leg...